10 Plante De Apartament Cu Efecte Toxice

Te-ai gandit vreodata ca plantele tale de interior pot avea efecte toxice? Acestea sunt apreciate pentru calitatile lor ornamentale si de purificare a aerului, dar uneori pot reprezenta un adevarat pericol pentru sanatatea persoanelor din jur. Copiii sunt cei mai expusi la aceste pericole, precum si animalele de casa, deoarece pot inghiti din greseala parti din aceste plante.

Aloe Vera

Aloe Vera prezinta frunze fibroase si dese ce cresc direct din partea superioara a radacinii. De cel mai multe ori frunzele de Aloe Vera prezinta o margine dintata.
Desi Aloe Vera este cunoscuta ca o planta cu multiple efecte de vindecare asupra arsurilor, taieturilor sau altor probleme ale pielii, ea poate cauza persoanelor sensibile dermatita de contact. Mai mult, ingerarea sevei acesteia poate provoca o reactie purgativa (laxativa).

Asadar, atunci cand folosesti Aloe Vera, asigura-te ca indepartezi seva galbena, deoarece aceasta este toxica. Seva galbena se gaseste din abundenta la plantele de Aloe Vera batrane.

Inainte sa folosesti gelul din frunzele de Aloe Vera, testeaza pe o suprafata mica de piele de pe partea interioara a bratului pentru a verifica reactia pielii.

Flamingo (Paleta pictorului) - Anthurium andraeanum

Flamingo prezinta frunze ascutite, carnoase si flori cu spadice de culoare rosie, roz sau portocaliu care rezista timp de mai multe luni.
In cazul in care oricare dintre partile acestei plante (flunze, flori, tulpina) sunt ingerate, pot aparea efecte negative imediate asupra gurii si a gatului, provocand iritatii dureroase. Intoxicatia cu Flamingo poate fi recunoscuta dupa simptome precum arsuri in gat, raguseala si disfagie (dificultate in inghitirea alimentelor).


Crizantema – Chrysanthemum

Crizantemele sunt de doua tipuri, unele care infloresc anual, iar celelalte bianual. Ele sunt perene si dezvolta flori cu forme, culori si dimensiuni diferite.
Persoanele care intra in mod constant in contact cu tulpina si frunzele de Crizantema, pot suferi dermatita de contact, din cauza unor substante toxice foarte puternice.


Clivia – Clivia miniata

Clivia formeaza un buchet de flori rosii-portocalii prinse pe tije florale inalte si groase. Atunci cand sunt polenizate, florile produc bobite verzi de dimensiunea unor cirese care se inrosesc in cateva saptamani.
Desi contine o cantitate redusa de alcaloizi (substante organice de origine vegetala care provoaca reactii de natura toxica), ingerarea unei cantitati mai mari din aceasta planta poate provoca aparitia unor simptome de intoxicare. Acestea se pot manifesta prin lesin, diaree, paralizie, voma si hipersalivare. Cea mai periculoasa partea a Cliviei sunt radacinile.


Hortensia – Hydrangea macrophylla

Florile Hortensiei pot fi albastre, rosii, roz sau mov, in functie de pH-ul solului. Cel acid (pH scazut) determina cresterea florilor albastre, solurile neutre produc flori crem sau roz pal, iar solurile alcaline (pH ridicat) produc flori rosii sau move.
Ingerarea frunzelor si a mugurilor Hortensiei poate provoca varsaturi, dureri abdominale si, in cazuri mai grave, persoana afectata poate intra intr-o stare de letargie. Persoanele sensibile pot dezvolta dermatita de contact in momentul ingrijirii Hortensiei.


Cyclamen – Cyclamen persicum

Cyclamenul este o planta perena de origine mediteraneeana. Aceasta se prezinta sub forma unei tufe cu flori sustinute de pendunculi de culoare alba, rosie sau violet.
Bulbii si rizomii tuberculari ai acestei plante sunt parti otravitoare si pot provoca intoxicatii ce se manifesta prin crampe, ameteli, tulburari circulatorii. Insa, avand in vedere ca se gasesc in stratul de pamant al ghiveciului , probabilitatea ca animalele de casa sau copiii sa inghita fragmente din acestia este destul de scazuta. Insa, ai grija unde depozitezi acesti bulbi, dupa ce i-ai scos din pamant, pentru plantarea din anul urmator.


Dieffenbachia

Dieffenbachia este apreciata pentru rolul sau decorativ datorita frunzelor mari, oval-alungite, cu striuri sau pete albe sau galbene. Dieffenbachia are si proprietatea de a purifica aerul din camera.
Atunci cand este ingerata, Dieffenbachia poate determina umflarea imediata a gurii si a gatului, ducand pana la paralizia temporara a corzilor vocale. De asemenea, este recomandat sa eviti contactul sevei cu ochii deoarece poate provoca dureri mari si umflaturi ale acestora.


Iedera – Hedera Helix

Iedera este originara din Europa si este o planta cu tulpina si ramificatiile lemnificate. Acestea pot fi lasate sa atarne sau pot fi dirijate pe diferite suporturi. Frunzele Iederei sunt diferite ca forma, culoare si textura.
Iedera poate provoaca intoxicatii atat in cazul oamenilor, cat si al animalelor (in special cainilor) atunci cand frunzele acesteia sunt ingerate. Simptomele apar sub forma de dificultate in respiratie, convulsii si varsaturi. Este posibil sa apara si semne de paralizie. Efectele intoxicatiilor cu aceste plante depind de cantitatea ingerata. Ele pot dura cateva ore si disparea de la sine sau este necesara interventia medicului specialist.


Croton – Codiaeum variegatum

Crotonul este o planta tropicala arbustiva, cu un frunzis atractiv atat prin forma, cat si colorit. Aceasta planta face si flori, sub forma unor ciorchini mici, insa atractia principala sunt frunzele care pot avea nuante de rosu, verde si galben.
Crotonul poate provoca iritatii la nivelul cavitatii bucale daca radacinile acesteia sunt ingerate. Seva, de asemenea, provoaca o serie de eruptii, asadar este indicat sa eviti contactul indelungat cu aceasta planta sau sa folosesti manusi de gradinarit atunci cand o ingrijesti.


Azalea - Rhododendron

Azalea se prezinta sub forma de arbust mic, bogat in ramnificatii. Frunzele acesteia sunt mici si cu forma oval-eliptica, cu pubescenta fina. Florile Azaleei sunt simple, grupate in buchete si pot avea culori diferite, precum rosu, roz, violet sau alb.
Azalea este o alta planta cu efecte toxice, asadar fereste-ti copiii sau animalele de casa de la ingerarea oricarei parti ale acestei plante. In cazul in care este ingerata poate provoca senzatii de voma, diaree si crampe abdominale.

Calendar Pentru Ingrijirea Florilor

IANUARIE
- se incepe inmultirea pe cale vegetativa (prin butasi) a unor plante de apartament: saintpaulia, coleus, colocasia, monstera;
- se seamana samburii de curmale (palmierul Phoenix);
- periodic, frunzele mari ale plantelor de apartament se spala cu apa calduta, pentru curatarea de praf;
- se incepe altoirea vitei japoneze (Parthenocissus tricuspidata) pe butasi de vita de vie de Canada (Parthenocissus quinquefolia);daca iarna este aspra, se vor lua masuri suplimentare de protejare a plantelor din gradina sau a celor car eierneaza in balcon (clematita, trandafiri, etc.);
- se pot pune la fortat ramuri taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru obtinerea unei infloriri timpurii (se introduc in apa rece si intr-o incapere racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire).

FEBRUARIE
- se pot pune in continuare, la fortat, ramuri taiate de arbusti ornamentali;
- se poate incepe butasitul la fuchsia, crizantema, hortensie.

MARTIE
- incepe semanatul unor plante in rasadnite pentru obtinerea rasadurilor in camera;
- se continua butasitul unor plante care se inmultesc pe aceasta cale;
- daca timpul permite, incepe semanatul unor specii de flori pe camp; de asemenea, se poate incepe plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii;
- se monteaza adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii;
- se despart rizomii de canna si se pun in ghivece;
- spre sfarsitul lunii, in sudul tarii, daca timpul permite, se incepe scoaterea afara a unor plante care au iernat in interior (agave, cactusi, lamai, etc.); atentie insa la eventualele pericole de ingheturi tarzii si brume;
- se tund gardurile vii.

APRILIE
- pe masura ce timpul se incalzeste, se scot plantele de apartament afara, luandu-se masuri de protejare impotriva soarelui arzator de la pranz (prin acoperire cu ziare), iar impotriva eventualelor brume sau ingheturi, plantele se acopera cu folii de polietilena (noaptea);
- se continua insamantarea in gradina a diverselor flori care se inmultesc prin insamantare directa (salvia, tagetes, tropaeolum, verbena, zinnia, etc.);
- se face repicatul rasadurilor la plantele care au fost insamantate in cutii sau rasadnite, in luna precedenta;
- se dezgroapa (desmusuroiesc) trandafirii si se executa taierile;
- se incepe transplantarea unor plante de apartament, la care este indicata aceasta lucrare;
- incepe plantatul gladiolelor.

MAI
- se continua plantarea bulbilor de gladiole;
- se planteaza rizomii de canna si tuberculii de dalie;
- se continua transplantarea unor plante de apartament;
- se butasesc seculentele si cactusii;
- se planteaza la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii;
- se incepe udatul se se aplica primele ingrasaminte suplimentare.

IUNIE
- se face udatul ori de cate ori este nevoie;
- se inlatura florile scuturate la trandafirii pitici si se scurteaza cu o treime lastarul care a purtat flori, pentru a favoriza emiterea de noi lastari cu flori;
- se incepe semanatul la althaea, viola, bellis, etc.;
- se scot si se pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile;
- se face altoirea in ochi crescand la trandafiri;
- se tund gardurile vii.

IULIE
- se continua lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. este bine ca seara, dupa asfintitul soarelui, sa se pulverizeze cu apa frunzele plantelor din gradina;
- se continua semanatul plantelor bienale;
- se fac butasi de muscata, pelargonium, coleus, etc.

AUGUST
- se face altoirea in ochi dormind la trandafiri;
- se incepe plantarea unor specii de flori cu bulbi (lalele, narcise, zambile, crini, etc.), precum si a lacramioarelor, stanjeneilor, etc.;
- plantele de interior care au fost tinute in timpul verii la semiumbra se scot acum in plin soare pentru a se fortifica (pelargonium, colocasia, monstera, ficus);
- se face butasirea la fucsia si pelargonium.

SEPTEMBRIE
- se continua altoirea in ochi dormind la trandafiri;
- se continua plantarea speciilor de flori cu bulbi (lalele, crini, narcise, zambile);
- incepe plantarea la locul definitiv, in gradina, a speciilor de flori bienale (viola, bellis, etc.).

OCTOMBRIE
- se continua lucrarile din luna precedenta;
- se scot tuberculii de dalia, bulbii de gladiole si rizomii de canna;
- odata cu racirea timpului, plantele de apartament se introduc in interior.

NOIEMBRIE
- se protejeaza contra gerului, plantele care raman peste iarna afara, (trandafirii se musuroiesc), precum si semanaturile de toamna;
- se trec la regim de repaus plantele cxare au nevoie de o astfel de perioada;
- se face ingrasarea terenuui din gradina cu gunoi se superfosfat si se sapa adanc.

DECEMBRIE
- atentie la modul de aerisire a plantelor din apartament pentru a nu fi expuse curentilor de aer rece;
- se continua butasirea la pelargonium, fucsia, saintpaulia, etc.