Flori Apartament | Flori de Apartament | Poze Flori Apartament | Ingrijirea Florilor

10 Plante De Apartament Cu Efecte Toxice

2011-05-18T11:17:00.001-07:00

Te-ai gandit vreodata ca plantele tale de interior pot avea efecte toxice? Acestea sunt apreciate pentru calitatile lor ornamentale si de purificare a aerului, dar uneori pot reprezenta un adevarat pericol pentru sanatatea persoanelor din jur. Copiii sunt cei mai expusi la aceste pericole, precum si animalele de casa, deoarece pot inghiti din greseala parti din aceste plante.

Aloe Vera

Aloe Vera prezinta frunze fibroase si dese ce cresc direct din partea superioara a radacinii. De cel mai multe ori frunzele de Aloe Vera prezinta o margine dintata.
Desi Aloe Vera este cunoscuta ca o planta cu multiple efecte de vindecare asupra arsurilor, taieturilor sau altor probleme ale pielii, ea poate cauza persoanelor sensibile dermatita de contact. Mai mult, ingerarea sevei acesteia poate provoca o reactie purgativa (laxativa).

Asadar, atunci cand folosesti Aloe Vera, asigura-te ca indepartezi seva galbena, deoarece aceasta este toxica. Seva galbena se gaseste din abundenta la plantele de Aloe Vera batrane.

Inainte sa folosesti gelul din frunzele de Aloe Vera, testeaza pe o suprafata mica de piele de pe partea interioara a bratului pentru a verifica reactia pielii.

Flamingo (Paleta pictorului) - Anthurium andraeanum

Flamingo prezinta frunze ascutite, carnoase si flori cu spadice de culoare rosie, roz sau portocaliu care rezista timp de mai multe luni.
In cazul in care oricare dintre partile acestei plante (flunze, flori, tulpina) sunt ingerate, pot aparea efecte negative imediate asupra gurii si a gatului, provocand iritatii dureroase. Intoxicatia cu Flamingo poate fi recunoscuta dupa simptome precum arsuri in gat, raguseala si disfagie (dificultate in inghitirea alimentelor).

Crizantema – Chrysanthemum

Crizantemele sunt de doua tipuri, unele care infloresc anual, iar celelalte bianual. Ele sunt perene si dezvolta flori cu forme, culori si dimensiuni diferite.
Persoanele care intra in mod constant in contact cu tulpina si frunzele de Crizantema, pot suferi dermatita de contact, din cauza unor substante toxice foarte puternice.

Clivia – Clivia miniata

Clivia formeaza un buchet de flori rosii-portocalii prinse pe tije florale inalte si groase. Atunci cand sunt polenizate, florile produc bobite verzi de dimensiunea unor cirese care se inrosesc in cateva saptamani.
Desi contine o cantitate redusa de alcaloizi (substante organice de origine vegetala care provoaca reactii de natura toxica), ingerarea unei cantitati mai mari din aceasta planta poate provoca aparitia unor simptome de intoxicare. Acestea se pot manifesta prin lesin, diaree, paralizie, voma si hipersalivare. Cea mai periculoasa partea a Cliviei sunt radacinile.

Hortensia – Hydrangea macrophylla

Florile Hortensiei pot fi albastre, rosii, roz sau mov, in functie de pH-ul solului. Cel acid (pH scazut) determina cresterea florilor albastre, solurile neutre produc flori crem sau roz pal, iar solurile alcaline (pH ridicat) produc flori rosii sau move.
Ingerarea frunzelor si a mugurilor Hortensiei poate provoca varsaturi, dureri abdominale si, in cazuri mai grave, persoana afectata poate intra intr-o stare de letargie. Persoanele sensibile pot dezvolta dermatita de contact in momentul ingrijirii Hortensiei.

Cyclamen – Cyclamen persicum

Cyclamenul este o planta perena de origine mediteraneeana. Aceasta se prezinta sub forma unei tufe cu flori sustinute de pendunculi de culoare alba, rosie sau violet.
Bulbii si rizomii tuberculari ai acestei plante sunt parti otravitoare si pot provoca intoxicatii ce se manifesta prin crampe, ameteli, tulburari circulatorii. Insa, avand in vedere ca se gasesc in stratul de pamant al ghiveciului , probabilitatea ca animalele de casa sau copiii sa inghita fragmente din acestia este destul de scazuta. Insa, ai grija unde depozitezi acesti bulbi, dupa ce i-ai scos din pamant, pentru plantarea din anul urmator.

Dieffenbachia

Dieffenbachia este apreciata pentru rolul sau decorativ datorita frunzelor mari, oval-alungite, cu striuri sau pete albe sau galbene. Dieffenbachia are si proprietatea de a purifica aerul din camera.
Atunci cand este ingerata, Dieffenbachia poate determina umflarea imediata a gurii si a gatului, ducand pana la paralizia temporara a corzilor vocale. De asemenea, este recomandat sa eviti contactul sevei cu ochii deoarece poate provoca dureri mari si umflaturi ale acestora.

Iedera – Hedera Helix

Iedera este originara din Europa si este o planta cu tulpina si ramificatiile lemnificate. Acestea pot fi lasate sa atarne sau pot fi dirijate pe diferite suporturi. Frunzele Iederei sunt diferite ca forma, culoare si textura.
Iedera poate provoaca intoxicatii atat in cazul oamenilor, cat si al animalelor (in special cainilor) atunci cand frunzele acesteia sunt ingerate. Simptomele apar sub forma de dificultate in respiratie, convulsii si varsaturi. Este posibil sa apara si semne de paralizie. Efectele intoxicatiilor cu aceste plante depind de cantitatea ingerata. Ele pot dura cateva ore si disparea de la sine sau este necesara interventia medicului specialist.

Croton – Codiaeum variegatum

Crotonul este o planta tropicala arbustiva, cu un frunzis atractiv atat prin forma, cat si colorit. Aceasta planta face si flori, sub forma unor ciorchini mici, insa atractia principala sunt frunzele care pot avea nuante de rosu, verde si galben.
Crotonul poate provoca iritatii la nivelul cavitatii bucale daca radacinile acesteia sunt ingerate. Seva, de asemenea, provoaca o serie de eruptii, asadar este indicat sa eviti contactul indelungat cu aceasta planta sau sa folosesti manusi de gradinarit atunci cand o ingrijesti.

Azalea - Rhododendron

Azalea se prezinta sub forma de arbust mic, bogat in ramnificatii. Frunzele acesteia sunt mici si cu forma oval-eliptica, cu pubescenta fina. Florile Azaleei sunt simple, grupate in buchete si pot avea culori diferite, precum rosu, roz, violet sau alb.
Azalea este o alta planta cu efecte toxice, asadar fereste-ti copiii sau animalele de casa de la ingerarea oricarei parti ale acestei plante. In cazul in care este ingerata poate provoca senzatii de voma, diaree si crampe abdominale.

Ghivece Si Vase Potrivite Pentru Cultivarea Plantelor De Apartament

2009-11-16T14:39:00.000-08:00

Alegerea ghivecelor si vaselor potrivite pentru cultivarea plantelor de apartament este foarte importanta pentru o dezvoltare armonioasa a acestora. Cultura in ghivece ridica o serie de constrangeri pentru plante, legate de limitarea volumului de amestec de pamant pus la dispozitia radacinilor.
Pentru cultura plantelor de apartament se folosesc vase intr-o gama diversificata de forme, marimi si materiale.
Recipientele utilizate la cultura plantelor de apartament trebuie sa corespunda unor particularitati legate de dezvoltarea armonioasa intre partile aeriene si radacinile plantelor si anume:
-sa permita inmagazinarea unor cantitati mari de apa si sa fie suficient de aerisite;
-sa permita evacuarea excesului de apa, prin folosirea de amestecuri de pamant poroase si a unui drenaj corespunzator.

Forma si volumul vasului au o mare importanta, iar aceste doua elemente trebuie alese tinand cont de gradul de dezvoltare al plantelor.

Capacitatea de retinere a apei depinde de raportul dintre inaltimea si diametrul vasului. Retinerea apei va fi cu atat mai redusa cu cat raportul inaltime-diametru este mai mare. In general, acest raport este de 1:1. Marimea ghiveciului influenteaza gradul de tasare al amestecului de pamant, tasarea fiind mai redusa in ghivecele cu volum mai redus.
Materialele din care sunt confectionate ghivecele sunt lutul ars si plasticul.

Ghivecele din lut ars sunt foarte indicate pentru plante, asigurand o buna aerisire la nivelul radacinilor. Totusi, acestea au unele inconveniente: pierderi mari prin spargere, curatire greoaie, dezvoltarea algelor pe peretii exteriori, racirea ghiveciului si a apei ca urmare a evaporarii apei prin peretele exterior.

Ghivecele din material plastic sunt mai usoare, au culori mai diverse si sunt mult mai rezistente la transport. Un inconvenient constant este lipsa de porozitate, ceea ce determina retinerea in exces a apei si putrezirea radacinilor.

Toate ghivecele, indiferent din ce materiale sunt confectionate, trebuie sa aiba orificii de circa 1 cm diametru, pentru scurgerea surplusului de apa dupa udare.
In holurile mari, inalte , se utilizeaza vase de tip masca, ce sunt confectionate din plastic, ceramica, lemn, metal, si au un rol pur decorativ. In ele se introduc ghivecele cu plante, asezate de regula pe un strat de pietris.

Plante Suculente

2009-10-29T08:54:00.000-07:00

In categoria plantelor suculente sunt cuprinse toate speciile care au organele vegetative aeriene (tulpini, frunze) carnoase, datorita faptului ca in acestea se acumuleaza mari cantitati de apa, necesare functiilor vitale.
Aceste specii apartin unor grupe botanice diferite, fiind in numar de cateva mii. Pot avea forme si marimi foarte variate, elementul comun fiind structura lor deosebita, care constituie rezultatul adaptarii la mediul arid in care traiesc.

Suculentele cele mai cunoscute si cultivate sunt cactusii. De aceasta data vom face cunostinta cu alte tipuri de plante suculente, dar care nu fac parte din familia botanica a cactusilor.

Plantele suculente pe langa proprietatea de a acumula apa, au si calitatea de a impiedica pierderea ei excesiva prin transpiratie, datorita unor modificari morfofiziologice. In cazul multor suculente, numarul tomatelor (formatiuni din frunze prin care planta face schimbul de gaze cu mediul) este foarte redus, ca urmare a disparitiei frunzelor. Pe de alta parte, pierderea apei mai este ingreunata de un strat de ceara, un strat fainos, sau unul de peri, care acopera plantele.

Modificarile amintite permit suculentelor sa traiasca in conditii de uscaciune, starnind in acelasi timp un interes deosebit, datorita acestor caracteristici.

Majoritatea plantelor suculente infloresc in fiecare an dupa ce ajung la maturitate, in cazul in care dispun de conditii prielnice de viata. Perioada de inflorire difera de la specie la specie, astfel incat o selectie atenta a diferitelor tipuri poate furniza flori de diferite culori, pe tot parcursul anului.

Amestecul de pamant este un factor determinant pentru reusita culturii de aceea o compozitie, care sa asigure conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea poate fi alcatuita din 1/4 pamant de telina, 1/4 pamant de frunze, 1/4 pamant de turba, 1/4 nisip. La acest amestec se mai poate adauga, in cantitati mici, moloz, faina de oase, faina de coarne si praf de carbune de lemn. Nivelul pamantului in ghiveci va fi mai jos decat partea superioara a acestuia cu 2-2,5 cm. Pentru a preveni cresterea muschiului la suprafata solului, este necesar ca acesta sa fie presarat cu praf de carbune de lemn.

Transplantarea se face in fiecare an, in sezonul de crestere (primavara). Cu aceasta ocazie se inlatura pamantul vechi de pe radacini si se indeparteaza radacinile batrane. Dupa transplantare, suculentele nu se uda timp de cateva zile, pentru a permite vindecarea radacinilor rupte la transplantare.

Udatul plantelor suculente in perioada de crestere se face la intervale de cateva zile, atunci cand planta pare ca incepe sa se vestejeasca. Se recomanda udatul prin scufundarea ghiveciului intr-un vas cu apa pana sub nivelul marginii superioare si se mentine pana in momentul in care se umezeste suprafata solului.

Udatul se poate face si la suprafata vasului, cu stropitoarea fara sita. Excesul de apa se evita printr-un drenaj bun. Vara, udatul se face mai des, de obicei dimineata, inainte ca soarele sa ajunga pe plante. Pe vreme uscata si calduroasa, este bine ca in cursul serii plantele sa fie pulverizate fin cu apa.

Toamna, acestea se uda mai rar, iar pe masura ce se apropie sezonul rece, intervalele dintre udari vor deveni din ce in ce mai mari. Astfel, iarna, daca temperatura scade sub 10° C, nu se mai uda de loc, plantele intrand in repaus.

Plantele suculente sunt iubitoare de lumina, datorita conditiilor naturale din mediile de provenienta. Speciile care in ariile de origine cresc in locuri umbrite (cum este cazul genurilor Hawortia si Stapelia), vor fi cultivate in aceleasi conditii.

Inmultirea plantelor suculente se face prin seminte si pe cale vegetativa. Cele mai comune se inmultesc foarte usor vegetativ, prin butasi. Suculentele care formeaza lastari sau ramificatii (genurile Crassula, Echeveria, Cotyledon, Stapelia si unele specii de Euphorbia) furnizeaza material pentru butasi. Speciile din tulpina carora pornesc rozete laterale se inmultesc prin acestea, atunci cand sunt destul de mari. Butasii se detaseaza cu un briceag bine ascutit, la nivelul unei articulatii. Inainte de plantare, se lasa cateva zile la soare, pentru cicatrizarea taieturii, dupa care se pulverizeaza cu praf de carbune.
Boli si daunatori

Putrezirea tulpinii este determinata de udarea excesiva si de ingrasamintele cu azot, care favorizeaza dezvoltarea ciupercilor fitopatogene. Putrezirea radacinii este cauzata de un drenaj necorespunzator.

Cum Se Intretin Trandafirii Urcatori

2009-10-29T08:47:00.000-07:00

Desi de multe ori sunt folositi pentru a acoperi un gard inestetic, trandafirii urcatori pot forma o bolta deosebita prin conducerea lastarilor pe pergole.
Spre deosebire de tufele obisnuite de trandafiri, care au nevoie de protectie peste iarna, cei urcatori sunt mai rezistenti la frig.
Pentru intretinere, cel mai important aspect il reprezinta destinatia pe care o au trandafirii. Daca acopera un gard de dimensiuni reduse, taierile se fac sub nivelul acestuia urmând ca noii lastari sa acopere in intregime gardul. Daca trandafirii sunt condusi pe o bolta, trebuie luata in considerare etajarea, in asa fel incât noile cresteri sa poata forma flori de la baza si pana la varful boltei. Indreptarea lastarilor trebuie facuta dupa ce acestia se hidrateaza suficient, astfel incât sa permita manipularea fara riscul ruperii. Anual, sunt necesare taieri de intretinere, care presupun eliminarea uscaturilor, a ramurilor imbatrânite si chiar rarirea tufei. La taierea ramurilor de la baza tufei se pot lasa câtiva muguri, acestia asigurând formarea viitoarelor ramuri care sa intinereasca aranjamentul.
Trandafirii infloresc la lumina, asa ca un aranjament aerisit permite o buna iluminare. In timpul vegetatiei, puteti efectua fertilizari foliare la un interval de trei-patru saptamâni. De asemenea, tratamentele impotriva fainarii si ruginii sunt necesare. Eliminarea florilor de pe planta in momentul când incep sa se ofileasca ajuta planta sa formeze mai repede noile flori.

Aranjamente Florale De Apartament

2009-10-29T08:40:00.001-07:00

Diversitatea speciilor de plante oferite de flora montana si cea cultivata creeaza posibilitatea realizarii unor multiple variante de aranjamente florale pentru completarea ambiantei unei locuinte.
Florile nu se aranjeaza la intamplare, in orice tip de vas, ci se compun intr-un buchet armonios, echilibrat, in care fiecare floare isi are locul ei bine stabilit. Pentru a obtine aranjamente reusite, este necesar sa tinem seama de anumite principii si reguli privind proportia, echilibrul, ritmul, punctul de convergenta, contrastul formelor si culorilor, pozitia elementelor in aranjamentul floral, alegerea suporturilor si vaselor.
Problemele care se ridica in arta aranjarii florilor sunt asemanatoare celor din arhitectura sau sculptura. Florile trebuie dispuse in aranjamente tridimensionale (inaltime, lungime, latime), pentru a putea fi vazute din mai multe unghiuri. Un aranjament floral trebuie sa fie echilibrat in sensul volumului, culorii si aspectului estetic, in acelasi timp. Aranjarea florilor, a materialelor completate de un vas potrivit si amplasarea acestora intr-un loc armonios vor asigura aranjamente reusite.
Echilibrul se obtine prin alegerea atenta a marimii florilor si frunzelor, a lungimii si pozitiei ramurilor, a gruparii culorilor. Florile mai mari si mai inflorite se aseaza spre baza aranjamentului, in timp ce bobocii si florile mai delicate, spre varf si spre exterior. Culorile mai intense, mai inchise, se dispun in centrul aranjamentului, iar cele mai deschise - spre margine.

Ritmul se obtine prin miscarea pe care o dam aranjamentului, cu ajutorul unor ramuri sau curbe, a unor tije de flori sau de verdeata, gratios aplecate.

Contrastul se obtine prin combinarea formelor si culorilor contrastante, atat la flori cat si la frunze: formele rotunde se combina cu cele care formeaza inflorescente alungite.

Jocul formelor

Formele aranjamentelor florale pot fi simetrice sau asimetrice. Aranjamentele simetrice sunt cele clasice piramidale (triunghiulare), de diferite marimi. Aceste aranjamente se realizeaza in inaltime, conferind o nota de sobrietate. Aranjamentele cu o forma rotunda dau o nota de intimitate. Prin folosirea florilor cu forma rotunda se accentueaza impresia generala a ansamblului.

Aranjamentele asimetrice sunt moderne, fiind mai greu de realizat, avand un efect decorativ deosebit. In aceasta categorie se inscriu aranjamentele in forma de L sau cele in semicerc, care orneaza foarte bine colturile incaperilor sau marginile mobilierului.

Intr-un aranjament floral trebuie combinate cu multa atentie flori de diferite culori. Este de preferat sa nu se foloseasca mai mult de trei culori principale, deoarece, cu cat este mai mare numarul de culori, cu atat se realizeaza un echilibru mai mare intre cantitate si calitate. Culoarea principala va alcatui echilibrul optic al aranjamentului. Modul de combinare a culorilor este determinat de diferite teme, prin actiunea lor, culorile avand caldura si temperamente proprii. Fiecare nuanta a culorii exprima ceva anume. Culorile pasive se folosesc cu economie si in nici un caz drept culori principale. Culorile, ca si forma, dau o anumita stare de spirit: inchise dau impresia de sumbru si intunecat, iar cele deschise lumineaza, actionand usor asupra starii de spirit. In buchet, doua culori trebuie sa apara ca egale in putere si inegale in cantitate. Efecte decorative se obtin daca se foloseste o singura culoare sau culori din aceeasi familie. In general, culoarea florilor trebuie sa domine culoarea fondului. Culoarea alba este un element ajutator decorativ, iar verdele actioneaza ca element neutralizant si de legatura.

Alegerea florilor pentru aranjamente se face in functie de culoarea si de tipul lor, de incaperea in care se aseaza, de locul pe care il va ocupa aranjamentul, precum si de anotimp. Culoarea buchetului va fi determinata de locul in care va fi asezat. Acesta va fi monocrom si compact, pe un fundal multicolor. Daca se foloseste o singura specie, este bine ca florile sa fie in stadii diferite de dezvoltare, cativa boboci intre florile deschise dand buchetului mai mult farmec. De asemenea, policromia se profileaza pe un fundal monocrom, linistit.

Buchetul se poate compune din flori apartinand diferitelor varietati ale aceleiasi specii. De pilda, se pot folosi craite (Tagetes erecta), de la galben-crem la galben-portocaliu si caramiziu, sau carciumarite (Zinnia elegans), in diferite nuante de roz si rosu. Buchetele multicolore, rustice, tipice sezonului estival (margarete, nemtisori, floarea miresei etc.), sunt de mare efect daca li se adauga cateva spice de ierburi. Pe langa flori, intrebuintam, de cele mai multe ori, frunze ale altor plante. Efecte decorative se obtin si in cazurile in care culoarea florilor si a frunzelor contrasteaza (flori rosii cu frunze de crin verde vargat cu alb, tufanele galbene cu frunze rosii de toamna, ramuri de brad sau pin cu fructe rosii de macies), sau cand in frunzisul folosit regasim una din culorile florilor (garoafe sau gerbera galbene cu frunze galbene de croton).

Fiecare culoare are un simbol propriu. Astfel, verdele simbolizeaza prospetime, galbenul - placere, caldura, prietenie, discretie, conact intim; rosul - maretie, libertate; portocaliul - dragoste, temperament; violetul - noblete, liniste; griul - nehotarare.

Aranjamente de efect

Tipul si dimensiunea buchetului difera in functie de mobilier si de inaltimea la care se aseaza. De pilda, pe un suport inalt, aranjamentul trebuie sa fie scund sau descendent, iar cel asezat direct pe podea trebuie sa fie inalt si bogat. Buchetul asezat pe o masuta joasa trebuie sa fie scund si compus pe orizontala. Un aranjament pentru masa de sufragerie, vazut din toate partile, poate avea o forma simetrica, in timp ce buchetul destinat unei mobile situate pe un perete va fi asimetric, avand o singura fata.

Aranjamentele de flori difera si prin destinatia pe care o au incaperile. In sufragerie, la compunerea aranjamentului se tine seama de coloritul fetei de masa, de tipul de mobilier, de vesela. Intr-o camera moderna, buchetele vor fi, de preferinta, scunde, compacte, mizand mai ales pe culoare. Intr-o camera stil, acestea pot fi mai inalte si mai aerisite. Camera de zi se decoreaza cu buchete mai bogate. La alegerea culorilor, se va tine seama de cromatica perdelelor, a covoarelor, a mobilierului si chiar a tablourilor. De pilda, daca un buchet este asezat pe o masuta sub un tablou, in acesta se va regasi culoarea predominanta a tabloului.

Variantele decorului

In birou, aranjamentele vor fi sobre, dominand eleganta liniei, atat a florilor, cat si a vaselor utilizate. In dormitor, aranjamentele vor fi delicat colorate si gratioase. Se vor evita florile puternic parfumate.

De mare importanta in realizarea unitatii dintre parti si intreg este si alegerea vasului. Florile vor fi integrate in vas, aparand ca o continuare naturala a acestuia. Trebuie sa existe o concordanta intre aranjament si suport, fiecare parte integrandu-se in cealalta. Forma vasului trebuie sa fie cat mai simpla, eleganta sau rustica, dupa caz. Pentru aranjamente moderne, putem folosi, pe langa vase inalte, recipiente cu forme plate, joase. Decoratiunile vasului trebuie sa puna in valoare buchetul. In vasele monocrome, nedecorate, buchetele pot fi policrome, iar in vasele cu decoratii colorate se vor executa aranjamente simple, din flori cu o culoare apropiata de culoarea dominanta a vasului. Cu alte cuvinte, pentru fiecare categorie de flori trebuie sa folosim vasul cel mai potrivit.

Calendar Pentru Ingrijirea Florilor

2009-09-24T02:09:00.000-07:00

IANUARIE
- se incepe inmultirea pe cale vegetativa (prin butasi) a unor plante de apartament: saintpaulia, coleus, colocasia, monstera;
- se seamana samburii de curmale (palmierul Phoenix);
- periodic, frunzele mari ale plantelor de apartament se spala cu apa calduta, pentru curatarea de praf;
- se incepe altoirea vitei japoneze (Parthenocissus tricuspidata) pe butasi de vita de vie de Canada (Parthenocissus quinquefolia);daca iarna este aspra, se vor lua masuri suplimentare de protejare a plantelor din gradina sau a celor car eierneaza in balcon (clematita, trandafiri, etc.);
- se pot pune la fortat ramuri taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru obtinerea unei infloriri timpurii (se introduc in apa rece si intr-o incapere racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire).

FEBRUARIE
- se pot pune in continuare, la fortat, ramuri taiate de arbusti ornamentali;
- se poate incepe butasitul la fuchsia, crizantema, hortensie.

MARTIE
- incepe semanatul unor plante in rasadnite pentru obtinerea rasadurilor in camera;
- se continua butasitul unor plante care se inmultesc pe aceasta cale;
- daca timpul permite, incepe semanatul unor specii de flori pe camp; de asemenea, se poate incepe plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii;
- se monteaza adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii;
- se despart rizomii de canna si se pun in ghivece;
- spre sfarsitul lunii, in sudul tarii, daca timpul permite, se incepe scoaterea afara a unor plante care au iernat in interior (agave, cactusi, lamai, etc.); atentie insa la eventualele pericole de ingheturi tarzii si brume;
- se tund gardurile vii.

APRILIE
- pe masura ce timpul se incalzeste, se scot plantele de apartament afara, luandu-se masuri de protejare impotriva soarelui arzator de la pranz (prin acoperire cu ziare), iar impotriva eventualelor brume sau ingheturi, plantele se acopera cu folii de polietilena (noaptea);
- se continua insamantarea in gradina a diverselor flori care se inmultesc prin insamantare directa (salvia, tagetes, tropaeolum, verbena, zinnia, etc.);
- se face repicatul rasadurilor la plantele care au fost insamantate in cutii sau rasadnite, in luna precedenta;
- se dezgroapa (desmusuroiesc) trandafirii si se executa taierile;
- se incepe transplantarea unor plante de apartament, la care este indicata aceasta lucrare;
- incepe plantatul gladiolelor.

MAI
- se continua plantarea bulbilor de gladiole;
- se planteaza rizomii de canna si tuberculii de dalie;
- se continua transplantarea unor plante de apartament;
- se butasesc seculentele si cactusii;
- se planteaza la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii;
- se incepe udatul se se aplica primele ingrasaminte suplimentare.

IUNIE
- se face udatul ori de cate ori este nevoie;
- se inlatura florile scuturate la trandafirii pitici si se scurteaza cu o treime lastarul care a purtat flori, pentru a favoriza emiterea de noi lastari cu flori;
- se incepe semanatul la althaea, viola, bellis, etc.;
- se scot si se pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile;
- se face altoirea in ochi crescand la trandafiri;
- se tund gardurile vii.

IULIE
- se continua lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. este bine ca seara, dupa asfintitul soarelui, sa se pulverizeze cu apa frunzele plantelor din gradina;
- se continua semanatul plantelor bienale;
- se fac butasi de muscata, pelargonium, coleus, etc.

AUGUST
- se face altoirea in ochi dormind la trandafiri;
- se incepe plantarea unor specii de flori cu bulbi (lalele, narcise, zambile, crini, etc.), precum si a lacramioarelor, stanjeneilor, etc.;
- plantele de interior care au fost tinute in timpul verii la semiumbra se scot acum in plin soare pentru a se fortifica (pelargonium, colocasia, monstera, ficus);
- se face butasirea la fucsia si pelargonium.

SEPTEMBRIE
- se continua altoirea in ochi dormind la trandafiri;
- se continua plantarea speciilor de flori cu bulbi (lalele, crini, narcise, zambile);
- incepe plantarea la locul definitiv, in gradina, a speciilor de flori bienale (viola, bellis, etc.).

OCTOMBRIE
- se continua lucrarile din luna precedenta;
- se scot tuberculii de dalia, bulbii de gladiole si rizomii de canna;
- odata cu racirea timpului, plantele de apartament se introduc in interior.

NOIEMBRIE
- se protejeaza contra gerului, plantele care raman peste iarna afara, (trandafirii se musuroiesc), precum si semanaturile de toamna;
- se trec la regim de repaus plantele cxare au nevoie de o astfel de perioada;
- se face ingrasarea terenuui din gradina cu gunoi se superfosfat si se sapa adanc.

DECEMBRIE
- atentie la modul de aerisire a plantelor din apartament pentru a nu fi expuse curentilor de aer rece;
- se continua butasirea la pelargonium, fucsia, saintpaulia, etc.

Flori de Apartament

2009-05-08T08:27:00.000-07:00

Intotdeauna florile si plantele de apartament au adus o nota de prospetime si de viata in casele oamneilor, bucurandu-i cu o pata de culoare si oferindu-le o parte din oxigenul necesar. Pentru ingrijirea lor este nevoie de cateva cunostinte de baza. Hrana potrivita
Hranei trebuie acordata o importanta sporita. Nu orice fel de ingrasamant se potriveste tuturor tipurilor de flori de apartament. Plantele trebuiesc hranite mai ales in perioada de inflorire.

Ingrasamintele le puteti gasi sub forma de praf sau sub forma lichida. Aplicarea ingrasamintelor se face de doua ori pe saptamana in perioada de inflorire sau o data pe luna in perioadele normale de crestere. Ingrasamintele bune contin potasiu, azot si fosfati.

Daca folostiti ingrasaminte sub forma de pulbere, inainte de utilizare trebuie dizolvat intr-o cantitate mica de apa care apoi este amestecata cu apa cu care udati florile. Daca folositi ingrasamantul lichid, amestecati cantitatea potrivita cu apa de udat. Cititi cu mare atentie instructiunile si respectati dozajul; daca dozajul este prea mare puteti face rau florilor.

Lumina
Toate plantele de apartament sunt iubitoare de lumina, insa exista si cateva exceptii, cum ar fi plante care indragesc umbra sau lumina difuza, care nu vine direct de la soare. Plantele care infloresc au nevoie de lumina si recomandat ar fi sa le asezati in locuri unde lumina soarelui bate toata ziua.

Frunze sanatoase
Frunzele plantelor de apartament trebuiesc mentinute curate pentru ca planata sa se poata dezvolta cat mai frumos. Pe frunzele care nu pot fi sterse pulverizati apa si lasati-le sa respire. Plantele cu frunze mari si viguroase trebuie sterse cu o carpa moale si curata din bumbac. Incercati sa taiati frunzele si florile uscate pentru ca acestea le impiedica pe cele sanatoase sa creasca.

Udatul
Trebuie stiut faptul ca nu tuturor plantelor de apartament le merge bine cu apa de la robinet, mai ales daca nivelul hipocloritului este ridicat. Apa folosita pentru udatul plantelor e bine sa fie tinuta cel putin o zi intr-un recipient descoperit si abia dupa aceea sa fie folosita pentru udat; este recomandat ca apa folosita pentru udat sa fie la temperatura camerei.

Florile de apartament care sunt expuse direct la soare este recomandat sa fie udate abia dupa lasarea intunericului. Nu pulverizati apa pe frunzele plantelor in timpul diminetilor calduroase pentru ca acest lucru le poate provoca arsuri.

Pamantul
Toate plantele se simt bine si pot creste normal daca pamantul este fertilizat, bine afanat, aerisit si care da voie apei sa il penetreze. Pamantul de flori il gasiti atat in magazinele specializate cat si in in supermarket. Acest tip de pamant contine turba si pamant de frunza si se numeste pamant de sera. Florile de apartament delicate precum Violeta, Gloxiniile au nevoie de un alt amestec de pamant format din turba fibroasa in amestec cu nisip si pamant cu frunze.

Pamantul trebuie schimbat o data pe an. Lasati floarea neudata cateva zile, folositi un cutit ca sa dezlipiti pamantul de ghiveci. Scoateti planta din ghiveci si indepartati pamantul de pe radacinile plantei cu grija. Replantati floarea intr-un ghiveci ca pamant proaspat si udati-o cu apa cu ingrasamant; lasati-o cateva zile sa-si revina. Nu incercati sa aplicati aceeasi metoda si pentru plantele extrem de fragile pentru ca riscati sa le rupeti. Incercati sa indepartati o parte din pamantul din ghiveci cu o lopatica dupa ce ati udat planta indeajuns. Apoi umpleti inapoi ghiveciul cu pamant proaspat.

Ghiveciul
Pentru ca plantele de apartament sa se simta bine au nevoie de ghivece pe masura lor. Daca planta a crescut, iar ghiveciul este prea mic este momentul sa-l schimbati si in acelasi timp aveti ocazia sa inlocuiti si pamantul. Cele mai recomandate ghivece sunt cele din lut deoarece porii vasului permit florii sa respire lucru care nu este valabil in cazul celor de plastic. Trebuie verificat daca vasul are gauri de drenaj la baza; aceste gauri fac ca surplusul de apa sa nu raman in ghiveci, iar radacinile plantei nu putrezesc. O planta pusa intr-un ghiveci fara drenaj este o planta condamnata.

Daca sunteti adeptii ghivecelor de plastic este recomandat ca acestea sa le folositi numai pentru plante care nu sunt expuse luminii directe a soarelui.

Intretinere
Pentru ingrijirea unei plante de apartament trebuie sa stiti anumite lucruri despre ea, cum ar fi: de unde provine, cat de des trebuie udata, ce tip de sol ii prieste, de cata lumina solara are nevoie si cat de des trebuie hranita. Unele plante au tendinta sa se intoarca dupa razele soarelui sau sa creasca numai inspre lumina. Este bine sa rasuciti periodic ghiveciul cativa centimetri pentru a ajuta plante sa creasca uniform. Trebuie tinut cont ca exista plante de apartament carora nu le place sa fie mutate precum Craciunita sau Trandafirul chinezesc. Aceste plante dupa mutare isi pierd florile, iar frunzele li se ingalbenesc; incercati sa evitati sa le mai schimbati locul frecvent.